joi, 7 octombrie 2010

SCRISOARE DESCHISA DLUI MARIUS TUCA

SCRISOARE DESCHISĂ

Stimate Domnule Marius Tucă,


Citesc Jurnalul Naţional, un ziar bun, sau chiar din specia „foarte bun”, şi urmăresc noua serie a colecţiei BPT, pe care o păstoriţi fără prejudecăţi, şi pot zice chiar curajos; deşi multe titluri ale colecţiei le mai aveam, noua serie m-a cucerit şi am redevenit cumpărător de cărţi la bătrâneţe, nu din viciu, ba chiar din convingere: carţile BPT din noua serie au un bun aparat critic şi o prezentare excelentă. De ce vă scriu? Să includeţi, dacă se poate, şi ar cam trebui „obligatoriu” să se poată, şi trei autori dintr-o „familie de artişti”: mama, tatăl şi fiica: Magda Isanos- Poezii; Eusebiu Camilar – Cordun; Elisabeta Isanos- Drumul spre Ombria . Toate trei, cărţi excelente, care ar onora şi completa fericit, noua serie a colecţiei BPT, pe care fericit o editaţi, cum spuneam, curajos, şi cu rară îndemânare. De ce tocmai eu mă fac „avocatul” familiei Camilar? Nu numai pe motiv de moldovean, sută la sută (venit şi rămas ca să moară în Bucreşti!); dar astăzi, când vă trimit acest mesaj electronic, 7 octombrie 2010, este chiar data Centenarului naşterii lui Eusebiu Camilar, şi am descoperit acest lucru, nu atât pe unica ştire, apărută în „România literară” la Calendar : cea mai democratică rubrică a publicaţiei-relicvă a „elitismului” literar românesc, definitiv compromos, şi aruncat în derizoriu, pe bună dreptate, de săsoacia nobelioasă Herta Muller ( r. Morar!), dar mai ales consultând site-ul www.isanos.ro, unde veţi găsi date şi materiale, suficiente în susţinerea sugestiei şi aserţiunii mele, altfel complet dezinteresată; sau interesată, dacă vreţi, de „creşterea limbii româneşti şi-a patriei cintire”...Nu mă autopropun, după cum bine vedeţi, nu propun nici numele regretatului meu prieten Cezar Ivănescu (dispărut în condiţiuni tragice, absolut bizare), însă aş dori să mai apuc miercurea binecuvântată, în care să cumpăr de la chioşc: „Cordun” de Eusebiu Camilar; „Poezii” de Magda Isanos (poetă absolut genială, şi cum bine ştiţi poate, cu un destin tragic) şi, last but not least, „Drumul spre Ombria” al Elisabetei Isanos, carte în care sunt întrunite cu brio, geniul poetic al mamei şi îndemânarea epică a tatălui, într-o tulburătoare confesiune: poem, jurnal civic de scriitor, sau (şi) roman autobiografic, deopotrivă...

Cu sinceră preţuire şi stimă, colegial,

ION MURGEANU
Scriitor
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Bucureşti


absentul.blog.com
blog reteaua literara
scoaladepoezie.blogspot.com